Abstinenta

Trebuie amintit ca o mare dezbatere pe acest subiect s-a consumat la inceputul anilor 2000, cand multe tari au imbretisat asa-numitul “ABC”, ale carui cuvinte de ordine erau Abstinenta, Incredere (Be Faithful) si Prezervativ (Consomise), pentru prevenirea infectarii cu virusul HIV.

Masura a fost imbratisata la acea vreme de mai multe state, unde au fost implementate programe antiretrovirale, unele dintre acestea fiind si acum in curs de derulare, insa doar o mica parte dintre pacient au beneficiat de ingrijire.

In unele tari, precum Africa de Sud, a existat chiar o politica de stat in favoarea abstinentei. Aceasta masura a fost vazuta ca principala fata a guvernului local, ajungandu-se la o situatie ingrijoratoare, unde una din cinci peroane erau infectate cu HIV.

Intre timp, in Statele Unite, in cadrul planului prezidential de lupta anti-SIDA, s-au adoptat programe bazate pe abstinenta,
acestea ajungand sa consume o treime din fondurile destinate preventiei HIV, in general.

Discursul pentru abstinenta s-a transformat rapid intr-unul impotriva prezervativului, Uganda fiind unul dintre statele care au imbratisat aceasta retorica.

Mai mult, organizatiile pentru apararea drepturilor omului au raportat eliminarea informatiilor primare despre HIV/SIDA din programa scolara, in vreme ce alte materiale sugerau ca virusul poate patrunde usor prin prezervativul din latex.

Finantarea SUA pentru promovarea abstinentei a atins apogeul in 2008, cand pentru Africa sub-sahariana au fost alocati numai putin de 1.3 miliarde de euro. Efectele acestor politici se lasa insa asteptate, rata infectilor HIV in aceste zone fiind in continuare extrem de crescuta.