Scurta istorie a otelului

Istoria otelului se pare ca isi are originile in antichitate.

Descoperirile arheologice au adus la lumina un obiect vechi de aproximativ 4000 de ani. Acesta a fost descoperit in cadrul unui sit arheologic din Anatolia si reprezenta o bucata de feronerie.

Potrivit studiilor, se pare a egiptenii aveau cunostinte despre tratarea termica prin calire in perioada anilor 900 i. Hr. datorita faptului ca s-au gasit artefacte care dovedesc prin microstructura acest lucru. Este foarte probabil ca aceste material sa fi fost produs in vederea utilizarii lui pentru fabricarea unor obiecte de tipul sabiilor sau cutitelor.

au mai gasit dovezi din timpul dinastiei Han care a domnit in perioada 206 i.Hr. si 25 d. Hr. care atesta producerea otelului tratat termic.

Cu toate acestea se pare ca utilizarile otelului erau destul de limitate fiind supuse unor procese termice indelungate si grele si de aceea civilizatiile antice se pare ca nu detineau in totalitate metodele de producere a otelului.

Otelul din punct de vedere chimic este un aliaj compus din fier si o serie de elemente in compozitia carora intra:carbon, sulf, siliciu, fosfor, azot, aluminiu si urme de oxigen.

Secretele producerii binecunoscutuui otel de Damasc s-au pierdut in timp insa artefactele dovedesc existenta lui in jurul anilor 300 i.Hr. si 1700 d.Hr.

Radacinile acestui otel se regasesc in India si a fost recunoscut cu precadere in timpul cruciadelor din Evul Mediu.

Otelul de Damasc era renumit pentru calitatile sale mai ales prin faptul ca putea fi indoit sub presiune si nu se rupea.

Unele studii arata ca in componenta acestui misterios aliaj erau prezente nanotuburi de carbon ceea ce ar putea explica rezistenta sa si imaginea legendara creata in jurul acestuia.

In anul 1781 in Anglia a fost construita o otelarie in localitatea Sheffield de catre Benjamin Huntsman. Otelul era obtinut aici prin topirea minereului de fier si fonta la nu mai putin de 1600 de grade Celsius.

Astfel, orasul a devenit centrul de productie a otelului creuzet, proces care a atins apogeul in anul 1873 prin productia de nu mai putin de 110 de mii de tone, cifra care reprezinta jumatate din productia la nivel mondial.

Astfel, prin acest procedeu s-a ajuns in scurt timp la producerea otelurilor aliate. Din nefericire, la inceputul secolului 20 acest procedeu aintrat in declin.

Era moderna in fanricarea otelului a inceput o data cu procedeul Bessemer numit intocami dupa invetatorul sau, Henry Bessemer.

In acest fel. Fonta bruta era transformata prin suflarea aerului prin ea in momentul imediat scoaterii din cuptor.

Se pare ca acest procedeu a fost pasul care a revolutionat evolutia productiei epocii.

O dificultatea insa intalnita in cest procedeu era faptul ca putea fi prelucrata doar fonta cu continut scazut de fosfor si sulf.

In 1860 au inceput sa se dezvolte procedee alternative si astfel s-a ajuns la alimentarea cuptorului cu vatra deschisa cu aer si gaz combustibil, preincalzite in prealabil de gaze de ardere la 800 de grade Celsius.

Se pare ca si acest procedeu prezenta unele dezavantaje, de data aceasta fiind vorba de timp.

Sfarsotul secolului al XIX -lea a facut posibila utilizarea energiei electrice ca sursa de enregie primara in fabricarea otelului.

In acest sens a fost realizat cuptorul cu arc electric, tehnologie care utilizeaza in proportie de 100 % resturi de otel, si este extrem de folositoare in producerea de oteluri slab aliate.

In anul 1948 Robert Durrer a dezvoltat un alt procedeu cunoscut sub denumirea de convector pe baza de oxigen sau convector LD si se pare ca reprezinta o varianta imbunatatita a unor procedee create anterior de catre Bessemer, in care suflarea de aer a fost inlocuita de suflarea cu oxigen.

In acest fel s-au putut reduce costurile de capital precum si timpul necesar topirii, drept urmare productia a crescut considerabil.

In anul 1989 productia mondiala de otel se ridica la 786 de milioane de tone iar in anul 2014 a ajuns la 1600 de megatone.

Se pare ca 96 % din produsele pe baza de otel pot fi refolosite. Otelul este un aliaj important utilizat in fabricarea diverselor lucrui si obiecte la care nici nu ne gandim. De la o unghiera pana la un calculator intrebuintarile otelului sunt variata si raspandite intr-o gama larga de produse.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *