Stranger in a strange land (4)

27.07.2015

Azi am vizitat imprejurimile cu masina. Am fost la cumparaturi, am facut poze prin locurile vizitate si am ras copios cu Narmer. Asta mi-a adus aminte de vremurile din liceu, cand chiuleam de la orele de biologie, cum ne refugiam prin catacombe numai de noi stiute si vorbeam numai tampenii.

A fost frumos, dar obositor. Mersul cu masina prin caldura intensa nu este prea placut. Si inca ceva. Italienii nu se joaca cand vine vorba de autostrazi. Cine zicea ca italienii sunt un popor ingust, se insela amarnic. M-au impresionat din foarte multe puncte de vedere.

Seara ne-am odihnit putin si am iesit prin oras. Am stat pe o banca si ne-am continuat discutia din timpul zilei. Chiar vorbeam de faptul ca atunci cand o sa fiu in Bucuresti, o sa duc dorul clipelor petrecute aici. Dar important e ca nu m-am plictisit. Si nici nu as avea cum. Pe maine.

28.07.2015

Cred ca mi-am facut un obicei din a merge la mare. Dar avand in vedere ca toata lumea e in vacanta, parca e pacat sa nu dai o fuga pana la mare si sa te intalnesti cu razele soarelui. Am fost prin multe locuri unde aveai plaja, scoici si apa sarata. Si toate la fel de frumoase. Nici nu imi vine sa le compar intre ele.

Am pierdut si notiunea timpului. Aici parca ai alte unitati de masura. Uiti de toate grijile. Esti vrajit de privelisti si profiti de faptul ca nu esti la tine in tara. Ar fi chiar culmea sa fie altfel.

Marea te face sa nu mai pleci. Te implora sa stai cuminte pe nisipul fierbinte si sa nu o parasesti niciodata. Vrea sa-ti faci o casuta din paie si sa ramain acolo tot timpul. Ce simplu ar fi asa.

Am uitat sa va spun numele statiunii. Eraclea. Un orasel agitat si plin de lume care iubeste marea. Am intalnit numai oameni fericiti. Se citea asta pe chipul lor. La noi de ce nu e asa?

29.07.2015

Azi a fost o zi plina. M-am trezit la ora 8 si impreuna cu familia lui Narmer am fost la munte la un gratar. Parca am fost vrajit de Alpi. Superbe statiunile montane. Imi place un singur lucru la italieni, ca au de unde sa aleaga daca e vorba de mare sau de munte.

Si acum, facand deosebirea, romanul nostru nu e genul de pesoana care sa manance paste italiene la un gratar. Pentru ca asa se practica pe aici. Friptura, micii si berea, zic eu, ne caracterizeaza cel mai bine. Dupa o masa copioasa, m-am plimbat cu Narmer prin imprejurimi ca sa descopar cum ca lumea vine cu drag la munte. Majoritatea au rulote si nu ii mai intereseaza nimic altceva.

Dupa munte, am mai tras o fuga pana la mare, pentru ca fiind duminica nu iti vine sa stai in casa. Statiunea unde am fost imi aduce aminte de Costinesti, cu valuri, lume multa si diguri, precum cele construite dupa inundatii. Am stat la plaja, mi-am uniformizat bronzul si am adunat scoici. Boala mea din copilarie.

Pe seara, am vrut sa-l scot pe Narmer la o bere, dar era mort de oboseala. Eu am butonat televizorul in speranta de a gasi ceva pe placul meu. E ora 01:20 si m-a cam luat somnul. E cazul sa cam pun punct. Somn usor.

30.07.2015

Ziua am rezervat-o renumitului parc de distractii Gardaland. Un fel de Disneyland in miniatura, situat pe undeva pe langa Milano. Intrarea a costat 28 de euro, dar puteai sa faci ce vroiai inauntru. Sa va zic ca m-am dat in aproape toate nebuniile de acolo. Cea mai tare atractie era un mountain-rousse care te tinea cu picioarele in sus, te rotea printr-o spirala ametitoare si te trecea prin jeturi de apa.

M-au atras mai mult cele in care simteai adrenalina. Am facut multe poze ca sa-mi aduc aminte cat de nesanatos am putut sa fiu. Parcul era plin, iar vremea numai buna sa te racoresti. Asta pentru ca in majoritatea te udai. In unele mai putin, iar in unele incredibil de mult. Depinde de cum iti era norocul.

Seara am ajuns rupt. Vroiam sa merg maine la Venetia, dar cred ca o sa mai aman o zi. O sa pun pe blog o parte din pozele de la Gardaland. Asta cand o sa le scot. Momentan somn.

31.07.2015

M-am trezit la ora 11. Observ ca e mai frig si ca bate vantul. Mai bine ca nu m-am dus la Venetia. Momentan stau si scriu, insa nu prea am stare. Nu sunt invatat sa stau si sa nu consum energie. Aud ceva cum ca mai pe dupa-amiaza se preconizeaza o mica mare. Nu ma injurati de formulare, dar mi-a placut cum suna.

Diseara joaca Steaua si ne pregatim de meci. Mergem sa luam vin si sa sarbatorim in stil mare. Asta daca avem si ce. Si daca nu, macar sa ne cinstim cum trebuie.

Se aud niste zgomote ciudate pe afara. Langa noi e o biserica si in fiecare dimineata ne streseaza cu zgomotul clopotelor. Imi vine sa o arunc in aer. Bine ca de alta galagie nu avem parte in zona asta. Poate doar zgomotul caii ferate cand se gaseste sa mai treaca vreun tren. Dar si asa, gara e ascunsa in departare si zgomotul e acceptabil.

Maine trebuie neaparat sa ma duc la Venetia. Ne auzim cu detalii.

Va urma…